„Revoluţia Twitter din Republica Moldova”, în regia lui Victor Bucătaru, îţi prezintă imagini exclusive ale manifestaţiilor din 6-7 aprilie şi a terorii care a urmat. Îndrăzneşte să vii la confruntarea cu adevărul, luni, 6 aprilie, de la ora 20 şi 15 minute! Doar la Jurnal TV, „Revoluţia Twitter din Republica Moldova”.
Articol preluat de pe Jurnal TV
”Până la sfîrşitul lunii martie 2010 raportul comisiei va fi făcut public. Acesta va conţine declaraţiile tuturor celor care au fost audiaţi în cadrul Comisiei parlamentare speciale pentru anchetarea evenimentelor din aprilie 2009, dar şi a celor care urmează să mai fie audiaţi. La fel membrii comisiei vor veni cu concluzii în acest sens”. Declaraţiile aparţin preşedintelui comisiei parlamentare, Vitalie Nagacevschi.
Potrivit sursei, până la moment, din informaţiile acumulate de comisie nu există urme de implicare a României în organizarea evenimentelor din aprilie 2009. “Din punct de vedere juridic, eu consider că nu au fost întrunite condiţii pentru a determina acţiunile de la 7 aprilie ca lovitură de stat”, a mai spus Nagacevschi.
Primarul general al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, a declarat marți, 23 martie, în cadrul emisiunii „Chestiunea zilei", la Jurnal TV, că deține informații despre maltratarea tinerilor la 7 aprilie, care i-au fost dezvăluite de către o persoană din cadrul ministerului de Interne, transmite Romanian Global News.
Aproximativ 60 de poliţişti, îmbrăcaţi în civil, au primit ordin de la actualul comisar de poliţie, Serghei Cociorvă, să-i reţină pe cei aflaţi în perimetrul străzii Puşkin şi până la Parlament", a menționat Chirtoacă.
Potrivit informaţiilor prezentate de primarul general, polițiștii au bătut, în noaptea din 7 aprilie, în apropierea Arcului de Triumf, un grup de tineri, printre care era se afla și Valeriu Boboc. „Cei care i-ar fi bătut pe acei tineri ar fi fost Ruslan Saachian şi Ghenadie Florea. Saachian este şeful Poliţiei criminale la Comisariatul General de Poliţie. După aceea, Saachian ar fi sunat la salvare, dar pe urmă s-a luat decizia ca Boboc să fie pus într-un automobil Niva al Batalionului Destinaţie Specială „Fulger", despre care a anunţat anterior şi Spitalul de urgenţă", susține Chirtoacă.
Primarul Chisinaului a dat asigurări că deține aceste informații de la o persoană care activează la MAI, menționând că informațiile urmează a fi verificate.
Dorin Chirtoacă mai crede că afirmaţiile recente ale ex-președintelui Vladimir Voronin, precum că Valeriu Boboc ar fi fost lovit și aruncat din Parlament, arată că „Voronin este un complice și un autor moral al tuturor acestor crime care au avut loc începând cu 7 aprilie".
Serviciul de presă al Comisariatului General de Poliţie a refuzat să comenteze afirmațiile primarului Dorin Chirtoacă, explicând că „doar Procuratura Generală, ca instanţă ierarhic superioară, poate să ofere informaţii despre figurarea uneia sau a altei persoane în evenimentele din 7 aprilie". Solicitată de jurnal.md, șefa serviciului de presă al Procuraturii Generale, a spus că are nevoie de jumătate de oră pentru documentare, după care nu a mai răspuns la telefon.
Acum două săptămâni, Procuratura Generală a înaintat învinuirea finală ex-ministrului de Interne, Gheorghe Papuc, şi ex-comisarului general al municipiului Chişinău, Vladimir Botnari, în legătură cu neglijenţă în serviciu, soldată cu decesul lui Valeriu Boboc şi cu alte urmări grave.
La aproape un an de la evenimentele din 7 aprilie 2009 și de la moartea lui Valeriu Boboc, tot mai multe informații și versiuni apar în legătură cu decesul tânărului de 23 de ani, găsit mort în noaptea din 7 spre 8 aprilie.
Articol preluat de pe Romanian Global News
Oxana Radu rupe tăcerea, în la Jurnal TV. Tânăra batjocorită de poliţişti pe 7 aprilie anul trecut şi-a mărturisit calvarul pentru telespectatorii noştri: a fost lovită, dezbrăcată la piele şi umilită. Fata a povestit cum suspecţii au zâmbit în faţa procurorului în timp ce erau audiaţi în calitate de bănuiţi.
Pe două februarie, Oxana Rusu a fost chemată să-i identifice pe poliţiştii care au maltratat-o. I-a recunoscut din poze, iar apoi s-a confruntat cu ei. Suspecţii nu au afişat nici o urmă de remuşcare.
Tânăra îşi aminteşte cu groază de tratamentul inuman la care poliţiştii au supus-o pe ea şi pe sora ei.
Oxana Radu a fost arestată în seara zilei de 7 aprilie 2009 şi dusă la Comisariatul General de Poliţie Chişinău unde a fost ţinută în detenţie timp de mai bine de 40 de ore, iar apoi a fost transferată în penitenciarul din Drochia. La 9 aprilie, Oxana a fost judecată, direct în comisariat - de judecătorul Dorin Popovici.
Articol preluat de pe Jurnal TV
Marţi, 23 martie, la Consiliul Superior al Magistraturii (mun. Chişinău, str. M.Kogălniceanu, 70 (clădirea Curţii Supreme de Justiţie, et.1) va fi discutat din nou cazul judecătorului Dorin Popovici, unul dintre judecătorii care au activat în aprilie 2009 în incinta Comisariatului General de Poliţie.
Potrivit victimelor torturii poliţieneşti din 7 aprilie, judecătorul Popovici a ţinut şedinţele câte 5—10 minute, fără avocat, fără respectarea altor norme procesuale, fără a se sesiza despre tortura la care au fost supuşi tinerii, eliberând decizii de arest administrativ trase la copiator.
Cunoscând toate acestea, Consiliul Superior al Magistraturii a decis în şedinţa recentă de a-i acorda judecătorului popovici o mustrare aspră. La solicitarea mai multor victime ale acestor procese judiciare, a avocaţilor acestora, a familiilor lor, a organizaţiilor neguvernamentale din domeniul drepturilor omului, a reprezentanţilor mass-media, ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase a depus o contestare la CSM prin care cere eliberarea din funcţie a acestui judecător.
E o molimă la MAI, printre foştii în special, dar virusul e aşa de puternic, că i-a atacat puţin pe foştii-prezenţi, şi de acolo — pe foştii-prezenţi-viitori.
Ne-am dat seama de situaţia gravă, după ce am aflat de la ştiri că Gheorghe Papuc ar fi trebuit să se prezinte în faţa Comisiei Parlamentare pentru elucidarea evenimentelor din 7 aprilie 2009. Deci, toată Comisa, şi chiar toată ţara, îl aşteaptă să spună adevărul care deja intră în stare de învechire severă. Dar de la Papuc a venit mesajul că «e la spital» şi nu se ştie dacă va avea posibilităţi locomotorii de a ajunge până în faţa comisiei, iar acolo — tot din cauza bolii, se poate agrava o stare de amnezie totală, combinată cu afonie pe fundal de afagie.
Greu. Doamne-fereşte să râzi de omul bolnav. Nu e de râs aici nimic. E de plâns. Căci Papuc nu e singurul şi nici ultimul. Anterior, când Procuratura îi chema unul câte unul, pe foştii generali şi servitori, fiecare a tras câte un acces de boală. Cel mai rău i se făcuse lui Vladimir Botnari, ex-comisar general de Chişinău. Apăruse versiuni că se trata prin România, prin Moldova, peste tot, de nu putea nici el însuşi să se găsească şi să se aducă la Procuratură. Până la urmă, serviciile de frontieră constataseră că Botnari nu fusese plecat în România, dar cine i-ar cere răspuns pentru declaraţii false?
Apropo, ştiaţi cumva că şi poliţiştii care au bătut oamenii în noaptea de 7 aprilie erau bolnavi? Mulţi dintre ei au şi adus certificate de boală în care se arată că tocmai aveau abcese la unghiile de la picioare şi nu au putut încălţa bocancii ca să tragă în tineri cu ei. Alţii aveau accese de artrită, de şlanghită, de pumnită, de mardită, de papucită şi, în combinaţie cu stări grave de uitare, nu avem pe cine pedepsi petru sutele de cazuri de tortură. Nici nu e cazul să fie pedepsiţi. Cum să pedepseşti nişte oameni bolnavi? Ar fi chiar inuman.
Se pare că şi noul comisar de Chişinău, fost poliţist-papucist, Cociorvă, are probleme de integritate sanitară, căci îl caută presa din Chişinău de 10 zile cu lumânarea, cu becul şi cu proiectorul, dar nu îl găseşte. Nici biroul de presă al MAI nu poate să-i găsească măcar CV-ul. O fi cu tot cu CV prin vreo instituţie de întremare. Nu e de glumă, pe bune. E chiar situaţie de protest naţional. Cum aşa, avem spital al MAI, Lecisanupr, alte instituţii specializate pentru poliţişti. se dau bani din buget, statul se cheltuie cu medicamente şi utilaje, dar efectul care-i? Mai mulţi bolnavi decât sănătoşi. Mai ales când vreun general mai bătrân trebuie să iasă în public să vorbească despre sănătatea sistemului, iese cu un «prikid» verbal, de zboară păsărelele cu coada înainte vreo săptămână.
Articol preluat din Ziarul de Gardă
În cadrul cauzelor penale iniţiate împotriva poliţiştilor bănuiţi de rele tratamente şi aplicarea torturii în urma evenimentelor din aprilie, predomină atitudinea neserioasă a persoanelor care au depus plângeri, a declarat Procurorul General, Valeriu Zubco.
Refuzul persoanelor vătămate de a se prezenta la Procuratură pentru audieri, la moment este o problemă pentru continuarea anchetei, susţine Procurorul General. El a mai adăugat că în cadrul a 10 dosare, persoanele refuză să se prezinte, deoarece se află peste hotare, iar în cadrul altor dosare, pur şi simplu refuză.
O altă problemă pe care a specificat-o Zubco este faptul că victimele nu pot recunoaşte persoanele care le-au aplicat tortura, deoarece acestea aveau feţele acoperite sau în coridorul morţii, de exemplu, victimele erau obligate să stea culcate cu faţa în jos ca să nu vadă nimic.
Articol preluat de pe Ziarul de Gardă
Ministrul de Interne, Victor Catan, l-a promovat oficial în funcţia de comisar general pe Sergiu Cociorvă, după ce acesta ar fi fost înlăturat din MAI de către fostul ministru de Interne Gheorghe Papuc. Numirea lui Cociorvă la şefia Comisariatului General de Poliţie a stârnit mai multe discuţii în contradictoriu între primărie şi minister.
Ascuns de ochii jurnaliştilor şi în lipsa unui comunicat de presă, pe 19 februarie curent, Sergiu Cociorvă a fost numit oficial în funcţia de comisar general, prin ordinul ministrului de Interne. În acest sens, Catan nu a consultat Primăria Chişinău, fapt solicitat anterior, ceea ce a provocat mai multe reacţii contradictorii.
Şeful Direcţiei Relaţii Publice a Primăriei Chişinău, Vadim Brânzaniuc, afirmă că promovarea comisarului n-a fost făcută publică: «Noi am luat cunoştinţă de decizia ministrului deja după numirea acestuia».
Brânzaniuc a mai adăugat că decizia ministrului n-a fost coordonată cu autorităţile municipale. «Primăria nu a fost consultată în numirea lui Cociorvă. În mod normal, trebuia consultată şi primăria, pentru că este vorba de comisarul general al municipiului Chişinău. Dar avem aceea ce avem», ne-a mai spus reprezentantul primăriei.
Anterior, primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, declara pentru ZdG că Sergiu Cociorvă nu va fi comisar decât provizoriu. «Cociorvă nu va fi comisar definitiv. Acum suntem în căutarea unei persoane potrivite care să ocupe această funcţie», susţinea edilul capitalei.
Totodată, după numirea oficială în funcţie a lui Cociorvă, a cărui nume figurează în anchetele procurorilor pe cazuri de tortură în timpul evenimentelor din aprilie 2009, Chirtoacă s-a arătat nemulţumit că ministerul n-a consultat primăria în promovarea oficială a comisarului.
Contactat de ZdG, Victor Catan susţine că numirea comisarului general de poliţie nu trebuie coordonată cu autorităţile publice locale. «Comisarul general este numit de către ministru.» Fiind întrebat de ce n-a fost făcută publică numirea oficială a lui Cociorvă, ministrul a răspuns că acest lucru s-a făcut prin ordin, în mod oficial. «De ce să fac comunicat de presă, dacă eu am pe zi câte cel puţin 10 oameni din conducere pe care îi schimb? M-am întâlnit cu tot efectivul, l-am prezentat în ordinea stabilită», subliniază Catan.
Pe 1 decembrie 2009, în cadrul unei conferinţe de presă, ministrul de Interne a prezentat o schemă care demonstra că angajaţi de rang înalt din cadrul MAI, împreună cu ex-prim-ministra Zinaida Greceanâi, planificau desfăşurarea campaniei electorale. Printre angajaţii poliţiei implicaţi în electorală se numără şi actualul comisar general, Sergiu Cociorvă. «În Zona Centru, activa reprezentanta Zinaida Greceanâi, ex-ministrul Gheorghe Papuc, reprezentanţii MAI: Vladimir Botnari şi comisarii din raioane, inclusiv Sergiu Cociorvă», a mai declarat ministrul.
Contactat telefonic, Cociorvă neagă faptul că ar fi participat la acţiuni electorale. «Eu n-am fost implicat în nicio campanie. Nu am apartenenţă politică», afirmă el. Întrebat dacă a făcut parte din schema prezentată de ministrul de Interne, «Zona Centru», acesta a răspuns: «Sănătate!» şi a închis telefonul.
Actualmente, Catan afirmă că a auzit şi el despre implicarea lui Cociorvă în campania electorală,. «Am verificat aceste lucruri. Dacă cineva are dovezi veridice, nu are decât să le prezinte, şi noi suntem gata să le examinăm sub toate aspectele. Implicarea se verifică în felul următor. El în piaţă n-a fost. Când am venit eu, el era dat după spate de către Papuc. Nici nu era în funcţie. Lucrul ăsta nu-l vede nimeni? A fost dat într-o parte de către fosta guvernare, cu toate că este un profesionist cu experienţă. De când activează în funcţie, îşi exercită atribuţiile cu cinste şi demnitate», îl mai laudă ministrul pe Cociorvă.
Totodată, ministrul de Interne a mai spus că este dreptul lui Chirtoacă să îl vrea sau nu pe Cociorvă comisar. «Că primarul vrea sau nu vrea — e un drept al lui. În principiu, cu toţi ne-am consultat. Probabil că şi el (Dorin Chirtoacă — n.r.) este indus în eroare de cineva», conchide Catan, subliniind că salariul lui Cociorvă este mai mic decât îl avea în funcţia precedentă.
În luna aprilie 2009, când mai mulţi tineri au fost torturaţi în comisariatele de poliţie, Sergiu Cociorvă deţinea funcţia de şef adjunct al Departamentului Situaţii Operative din cadrul MAI. Anatol Mătăsaru susţine că ar avea probe care confirmă că la indicaţia lui Cociorvă a fost reţinut de mai multe ori şi dus la Comisariatul General de Poliţie, unde a fost bătut cu picioarele.
Şapte zile mai târziu, după numirea lui Cociorvă în funcţia de comisar interimar al CGP, mai exact pe 19 noiembrie 2009, acesta a fost audiat de procurorii militari în calitate de martor pe cazurile de tortură din aprilie 2009 asupra lui Anatol Mătăsaru. Astfel, în procesul verbal de audiere a martorilor, întrebat de procuror dacă îl cunoaşte pe Mătăsaru, Cociorvă a răspuns: «Îl cunosc din mass-media în legătură cu acţiunile sale de protest. Careva relaţii personale sau pe linie de serviciu cu Anatol Mătăsaru nu am avut. O cunosc mai bine pe soţia lui Mătăsaru, care este consăteanca mea. Cu ea mă aflam în relaţii normale», mărturiseşte Cociorvă.
Totodată, actualul comisar general, întrebat de procurori când a aflat despre reţinerea lui Mătăsaru, a răspuns că în timpul documentării evenimentelor din aprilie au fost întocmite listele cu persoanele identificate şi reţinute în legătură cu dezordinile în masă. «Aceste liste erau prezentate şi la DSO. În acest moment nu-mi amintesc precis despre reţinerea lui Mătăsaru», a mai spus Cociorvă.
Sergiu Cociorvă activează în organele Afacerilor Interne din 1989. Odată cu plecarea lui Papuc de la şefia Ministerului de Interne, acesta ar fi fost destituit din funcţie. Ulterior, la 12 noiembrie 2009, a fost restabilit în funcţia de şef adjunct al DSO a MAI, de către ministrul de Interne Victor Catan. Tot atunci, în scop de serviciu, a fost detaşat în funcţia de comisar interimar al CGP. Din 19 februarie curent, Cociorvă deţine oficial funcţia de comisar general al CGP.
Articol preluat de pe Ziarul de Gardă
Deşi comuniştii au spus că nici un elev sau student nu a fost sancţionat pentru că ar fi participat la protestele din 7 aprilie 2009, documentele desecretizate astăzi de către Guvern arată un alt tablou. Pe lângă faptul că directori de instituţii de învăţământ, de rând cu toţi rectorii universităţilor, au fost mustraţi sau chiar concediaţi, un şir de elevi şi studenţi au fost penalizaţi şi unii chiar exmatriculaţi. Mai mult, guvernarea comunistă a examinat minuţios legea pentru a atrage la răspundere materială mai mulţi tineri, iar în locul minorilor să plătească părinţii prejudiciile cauzate pe 7 aprilie. Toate acestea sub grif SECRET.
Este vorba de procesul verbal unei şedinţe de lucru privind îmbunătăţirea legislaţiei în vederea neadmiterii implicării copiilor şi adolescenţilor în manifestări şi întruniri agresive de masa”, prezidată, pe 22 aprilie, de către vicepremierul de atunci Victor Stepaniuc. La solicitarea lui Stepaniuc, mai multe ministere au prezentat informaţii.
Astfel, Ministerul Educaţiei informează că, în perioadă 7 - 10 aprilie, a monitorizat activitatea instituţiilor de învăţământ preuniversitar şi profesional din Chişinău şi din unele localităţi, inclusiv licee din Rezeni, Ialoveni, şi Magdacesti, Criuleni.
Pe 14 mai a fost convocată şedinţa extraordinară a Colegiului Ministerului Educaţiei, având pe ordinea de zi chestiunea privind evaluarea implicării studenţilor, elevilor şi cadrelor didactice în evenimentele din 6-8 aprilie 2009.
Reieşind din gradul de implicare a elevilor, studenţilor în acţiuni de stradă şi de gravitatea abaterii disciplinare, conducerea ministerului a aplicat următoarele sancţiuni:
1 concediere a directorul Colegiului Politehnic din Chişinău;
4 mustrări a directorii Colegiului de Construcţii, liceelor din Măgdăceşti, Criuleni, P. Ştefănuca din Ialoveni şi Hyperion;
7 avertismente a directorii Colegiilor de Informatică, de Transporturi, Financiar-Bancar, liceelor O. Ghibu, N. Dadiani. C. Negruzzi, L. Rebreanu, P. Zadnipru;
5 atenţionări a rectorii ASEM, USM, Universitatea Pedagogică I. Creangă, UTM şi Universitatea din Tiraspol;
avertizări a 2 directori adjuncţi liceul Hyperion, 2 directori adjuncţi şi 6 profesori P. Stefanuca, Ialoveni, diriginţii claselor absolvente liceul C. Negruzzi;
Studenţi sancţionaţi:
USEFS - 2 studenţi sancţionaţi;
ASEM - 2 studenţi exmatriculaţi;
Colegiul Transporturi - 2 elevi sancţionaţi disciplinar;
Colegiul Industrial Pedagogic Cahul 1 elev sancţionat disciplinar.
Menţionam că până la moment, nu au fost prezentate propuneri de modificare a legislaţiei în vederea creării unui mecanism de preîntâmpinare a acţiunilor de implicare a elevilor şi studenţilor în manifestări politice care ameninţă siguranţă naţională, dar luând în consideraţie că începe campania electorală şi promovarea proiectelor de legi nu va fi posibilă, considerăm inoportun solicitarea de moment a acestor propuneri”, se arată în documentul semnat pe data de 5 mai 2009 de către Carolina Cojocari, şefa Direcţiei Dezvoltare Umană şi Ajutare Umanitare.
În notă prezentată de Ministerul Justiţiei şi semnată de ministrul Vitalie Pîrlog sunt evidenţiate componentele de infracţiune: uzurparea puterii de stat, chemările la răsturnarea sau schimbarea prin violentă a rândurii constituţionale, dezordini în masă, vandalism, atragerea minorilor la activitate criminală sau determinarea lor la sararsirea unor fapte imorale, distrugerea sau deteriorarea intenţionata a bunurilor”.
În acelaşi document, ministerul menţionează despre răspunderea civilă a participanţilor la manifestaţii, prin obligarea acestora să repare prejudiciul material. Pentru cei minori prejudiciul se achita de părinţi.
Printr-un alt document secret, Ministerul Educaţie atenţionează cadrele didactice asupra disciplinei şi le cere să nu implice elevii în acţiuni de stradă.
Totodată, după examenele de absolvire, pe 29 iunie 2009, MAI i-a prezentat lui Victor Stepaniuc o notă prin care l-a anunţat că a verificat, la solicitarea acestuia, o lista de absolvenţi. MAI nu are informaţii despre implicarea acestor absolvenţi în evenimentele din 6-8 aprilie”, se arată în document.
Articol preluat de pe Stireazilei.md
Vitalie Moisei, unul dintre poliţiştii implicaţi în reţinerea protestatarilor din spatele Guvernului, în după-amiaza zilei de 8 aprilie 2009, afirmă că este ameninţat cu moartea. Acesta şi-a recunoscut figura din fotografiile publicate de ZdG.
— V-aţi recunoscut figura din fotografiile publicate de ZdG?
— Da. Am văzut poza mea.
267-politist1— Cine v-a dat ordin să-i loviţi pe acei tineri?
— Eu vă răspund în contextul în care n-am atins
niciun om în ziua aceea. Da, am fost în ziua aceea. Asta nu neg. Dar cine sunt persoanele care sunt lovite? (întreabă poliţistul). Eu ţin minte episodul. Acei trei tineri care erau cu cagule pe faţă — noi ne-am oprit şi discutam — nu erau protestatari. Erau trei tineri care au aruncat în faţa Guvernului, apoi au fugit în spatele Guvernului. Aveau cagule şi noi ne-am oprit şi ne clarificam. Am discutat cu ei. Băi băieţi, aşa şi aşa. S-a apropiat şi doctorul acela. Şi… voi aţi venit şi ne-aţi fotografiat.
— I-aţi lovit cu picioarele?
— Noi i-am reţinut. Dar ei doreau să fugă.
— Aţi fost anchetat în acest caz?
— Tu îmi pui întrebări provocatoare. Acum ascultă-mă tu pe mine. Tu, pentru fapta pe care n-ai facut-o, poţi să fii anchetat? Cercetat pentru ce ? Eu n-am atins nicio persoană. Să ştiţi că eu provin dintr-o familie de intelectuali. Părinţii au văzut pozele şi au şi ei întrebări atât la mine, cât şi la redacţia ZdG, în contextul în care n-am atins o persoană. Eu am făcut studii şi mă ştie o lume întreagă. Mă sună colegii cu care am învăţat şi mă întreabă pe cine am torturat. Mă sună şi din străinătate şi la fel mă întreabă. Dar pe cine am torturat? Am un serviciu operativ, în care nu trebuie să îmi fie publicată poza.
În discuţia cu colaboratorul de poliţie acesta a ţinut să precizeze că nu a torturat nicio persoană. Totodată, Vitalie Moisei declară că este în pericol atât el, cât şi familia sa. «La adresa mea şi a familiei apar foarte multe momente neplăcute. Ameninţări cu moartea, vă spun sincer. Chiar vă invit la mine la serviciu să le vedeţi. Voi aţi făcut din noi călăi — că am torturat», afirmă Moisei, colaborator de poliţie al Comisariatului General de Poliţie.
Potrivit unei pagini web de socializare, în profilul lui Moisei se arată că acesta are 31 de ani şi că este stabilit cu domiciliul în capitală. A învăţat la şcoala medie din satul Rădenii Vechi în 1984—1994. Şi-a continuat studiile în 1994 – 1999 la Colegiul Pedagogic «Alexandru cel Bun» din r. Călăraşi. Studiile superioare şi le-a făcut la Academia de Poliţie «Ştefan cel Mare şi Sfânt». Actualmente este colaborator de poliţie.
Articol preluat din Ziarul de Gardă
| Fapte | Câştigători | Perdanţi |
| Distrugerea Preşedinţiei şi Parlamentului | 1. Voronin, care învinuieşte şi discreditează opoziţia 2. Firmele care trebuie să reconstruiască edificiile şi care trăiesc din comenzi de stat şi de partid | 1. Opoziţia
|
| Arborarea drapelului României | 1. Voronin, care primeşte argumente puternice împotriva României 2. Rusia, care învinuieşte România (şi prin ea NATO) de amestec în treburile interne ale Moldovei 3. Transnistria (Rusia), care primeşte dreptul de a arbora steagul Rusiei şi de a legifera prezenţa armatei ruseşti 4. Clanurile şi firmele economice care au interes să dezvolte economia şi comerţul Moldovei spre Rusia în detrimentul României | 1. România 2. NATO 3. Europa 4. Opoziţia 5. Tineretul proeuropean şi proromân |
| Arborarea drapelului Europei | 1. Rusia, care încearcă să oprească expansiunea Europei şi NATO spre Est şi să determine R. Moldova să rămână în zona ei de influenţă.
| 1. Europa 2. Opoziţia 3. Societate civilă |
| Ciocniri violente cu poliţia | 1. Voronin, pentru a demoniza opoziţia şi a-şi dezlega mâinile pentru acţiuni represive. 2. Forţele de ordine, care de mai mult timp sunt în conflict cu tineretul. 2. Serviciile de securitate, care aveau nevoie să scoată la iveală din internet tineretul proeuropean şi proromân.
| 1. Opoziţia, învinuită de organizare 2. Tineretul, pentru a fi speriat 3. Societatea civilă, pentru a fi amorţită |
7 aprilie, un coşmar continuu
„Veţi fi împuşcaţi şi aruncaţi în lacuri, îngropaţi în păduri, otrăviţi şi nimeni nu va mai afla ce s-a întâmplat cu voi cu adevărat”, au fost ameninţările poliţiştilor, iar mulţi dintre cei arestaţi la 7 aprilie 2009 şi supuşi torturii au început să creadă că anume aşa vor sfârşi, atunci când au fost scoşi noaptea din comisariate, bătuţi din nou, încărcaţi în maşini şi duşi în alte locuri de detenţie. Astăzi tinerii arestaţi sunt liberi, şi-au vindecat rănile de pe corp, dar nu pot scăpa de trauma pe care le-a provocat-o tortura psihologică la care au fost supuşi în comisariatele de poliţie.
„Tortura psihologică nu se poate asemăna cu o lovitură de picior sau de baston. Dintre cele mai utilizate tehnici se numără: dezinformarea, ameninţările împotriva familiei, a prietenilor şi interzicerea contactelor cu ei, interogarea concomitentă de către mai multe persoane (până la şapte-opt); umilirea în cazul solicitării accesului la WC, baie, hrană, apă; expresii injurioase, atacuri sexuale verbale, dezbrăcarea şi fotografierea în goliciune totală sau parţială, impunerea de a fi martor la tortura altora (în special, în „coridorul morţii”)”, ne spune Ludmila Popovici, directoarea Centrului pentru protecţia victimelor torturii „Memoria” cin Chişinău.
Rezultatele pe care le-au furnizat testele realizate de Centrul „Memoria” şi examinarea individuală a cazurilor de maltratare psihologică au arătat că unii dintre tinerii arestaţi la 7 aprilie 2009 manifestă dificultăţi de concentrare a atenţiei şi fixare a memoriei; retrăiri intense şi repetate ale experienţei traumatice (victima evită să meargă în locurile publice sau în cele care îi amintesc de traumele prin care a trecut); halucinaţii şi incapacitatea de a-si aminti aspecte importante ale traumei; coşmaruri repetate; percepţia distorsionată a realităţii (unii, când au ieşit din subsol, au fost şocaţi să vadă copacii deja înverziţi). Câţiva dintre aceşti tineri întâmpină dificultăţi la încadrarea în câmpul muncii (persistenţa autocenzurii: „sunt bolnav, nu voi reuşi”) sau la formarea unei familii. Unii tineri chiar au rupt relaţia cu prietena din cauză că au fost solicitaţi la procuratură sau maltrataţi...
„Acum oferim ajutor unui copil de 15 ani care, urmare a loviturilor şi agresiunilor verbale, a devenit foarte iritat, are momente când simte că nu se poate controla; e foarte nervos în atitudinea faţă de sine şi de alţii”, ne explică Ludmila Popovici. Majoritatea celor afectaţi suferă de explozii de mânie; disconfort intens apărut la confruntarea cu evenimente care se aseamănă cu experienţa anterioară; nu pot să trăiască sentimente de dragoste sau nu pot răspunde cu aceeaşi afecţiune persoanelor dragi. „Unii părinţi nici nu îşi dau seama prin ce trec copiii lor. Tinerii şi tinerele ascund adevărul, ca să le protejeze sănătatea părinţilor sau să nu-i îngrijoreze: „Mai bine sufăr eu, decât să sufere mama bolnavă de inimă”. Potrivit directoarei centrului, „domnişoarele care s-au adresat mai târziu la „Memoria” povestesc cu greu despre cele întâmplate şi nu cred că noi vrem să le ajutăm. Abia după mai multe întrevederi adunăm detaliile necesare. Dacă domnişoarele pot să se simtă mai bine după ce plâng, băieţii sunt mai închişi şi încearcă să fie tari”.
Deseori victimele caută un refugiu în alcool, în fumatul excesiv sau chiar în droguri. Ludmila Popovici consideră că aceste consecinţe apar din cauză că victimele nu beneficiază la timp de o asistenţă specializată de reabilitare sau nu găsesc un sprijin în familie, la colegi şi prieteni. Au fost şi cazuri când, după un pahar de vin, puteau să bată, să atace sau chiar să ucidă fără a conştientiza ceea ce fac. Este o reacţie patologică anormală. Ei nu mai ţin minte ce au făcut şi sunt foarte sensibili la orice cuvânt sau gest adresat lor. De altfel, traumatizarea psihologică a victimelor nu a încetat odată cu eliberarea lor din comisariate. Ea continuă şi atunci când procurorii organizează aşa-numitele „confruntări”, care decurg în nişte condiţii inacceptabile şi cu un impact uneori chiar mai puternic decât cel al traumelor iniţiale. „Întâlnirea faţă-n faţă cu agresorul reprezintă un inevitabil duel fizic sau verbal. Trei avocaţi deja mi-au mărturisit că poliţiştii bănuiţi, chiar în prezenţa procurorilor, intimidează victima”, ne dezvăluie Ludmila Popovici.Potrivit spuselor ei, mulţi dintre poliţiştii anchetaţi nu recunosc că au aplicat forţa, iar „în urma întrevederii cu vinovatul, victimele suferă un disconfort foarte puternic şi se simt rău doar la gândul că trebuie să meargă acolo. Mulţi refuză să fie audiaţi şi îşi retrag plângerile - atât tinerii, cât şi părinţii lor”.
Până în prezent au solicitat servicii medicale şi psihologice în cadrul Centrului de reabilitare „Memoria” 82 de victime supuse torturii în aprilie 2009. Majoritatea sunt tineri, însă douăzeci de beneficiari ai unor astfel de servicii sunt părinţi, copii sau soţii care au suferit din cauza traumelor celor apropiaţi.
Articol preluat de pe politicom.moldova.org
În curând, după aproape (sau mai mult) de jumătate de an de la constituirea Comisiei parlamentare pentru investigarea evenimentelor din ziua de 7 aprilie 2009, vom afla ce s-a întâmplat de facto şi cine se face vinovat de jure pentru crimele comise. Elita civilizată a societăţii intuieşte răspunsul corect la această întrebare încă de pe la 9 aprilie trecut, aşteptând acum să constate dacă şi comisia respectivă va obţine acelaşi rezultat sperat. Nu prea cred, pentru că un bilanţ obiectiv se consideră intrat în vigoare când este confirmat de experţi internaţionali. Ăştia printre membrii comisiei parcă nu apar. Vor veni pe urmă? Înseamnă că iar avem de aşteptat. De când e Alianţa la putere, sensul verbului „a aştepta”, cel puţin pentru mine, are un început, dar cu capătul înfipt dincolo de linia orizontului.
N-am activat niciodată în organe, deci nu pot concura cu erudiţia parlamentarilor la capitolul informaţii secrete. Aproape la toate emisiunile televizate, liderii Alianţei oboseau convingând publicul că dânşii nu urmăresc scopul de a se răzbuna pe oponenţii comunişti, dar pentru orice abuz comis făptaşii vor da socoteală în faţa justiţiei. Parţial, m-a surprins naivitatea lor, de parcă justiţia moldovenească ar fi un Sihastru celebru, cu bâta-n mână, straşnic păzitor al adevărului în ultimă instanţă. Se rânduiesc două-trei luni organele de drept, cu toate componentele în ansamblu, tac chitic. Dacă şi vorbesc ceva – nimic pe înţeles.
Alianţa, uşor-uşor, intră în derută: nu ştie ce să facă. Justiţia se adevereşte mai comunistă decât înşişi comuniştii. Şmecheră şi vicleană, ca şi secretarul comunist din anecdota sovietică, care-şi bătea mereu joc de un subaltern. Ultimului i-a crăpat răbdarea şi, ca să se revanşeze într-un fel, întâlnindu-l pe secretar, în loc să-i spună „Bună ziua!”, îl salută răutăcios cu „Heil Hitler!”. Secretarul, surprins, îl smuceşte tovărăşeşte de umăr: „Ai noştri au intrat deja în oraş?”. Maniera stranie din comportamentul justiţiei te duce la gândul că ea speră, într-un viitor apropiat, în reocuparea Parlamentului de către comunişti. Mă rog, fiecare cu doleanţele proprii.
În stare de inhibiţie, Alianţa se alege cu un cadou pe degeaba. Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Ion Muruianu, comite cea mai gravă imprudenţă din viaţa lui: de la tribună, îi compară pe jurnalişti cu nişte câini turbaţi. Imperativul „Jos cu el!” a reuşit. Adio, scumpă şi înaltă funcţie, cu 71 de mii pe lună! Cât va rămâne Alianţa la putere – un cuvânt rău din gura sus-puşilor justiţiei nu veţi auzi. Prin urmare, Alianţa, dacă doreşte să mai conducă, trebuie să aplice alte metode de combatere a spiritului comunist din justiţia republicană. Cadourile á la Muruianu s-au terminat.
Ziarele, după 7 aprilie, s-au umplut cu informaţii şi imagini ale provocatorilor. Justiţia, cu sau fără ochelari, nu le desluşeşte. Parţial, suferă de surdomuţenie, adică stă prost cu auzul şi vorbitul.
Tânărul care arborase drapelul Uniunii Europene pe acoperişul Parlamentului, fiu de ofiţer sau de poliţist, mărturisind într-un interviu stradal că un lider al Alianţei i-ar fi plătit 500 de lei pentru un atare servici, s-a evaporat.
Timp de jumătate de an procuratura n-a reuşit să-l identifice pe poliţistul în civil care loveşte spectaculos cu piciorul un protestatar. Presa sare în ajutor. E Vitalie Burlacu, care, cică, a evadat peste hotare. La noi, dacă justiţia nu are interes, orice bandit, tâlhar sau bătăuş poate pleca, la pas domol, fără a privi îndărăt, în orice galaxie.
Două surori, care au depus mărturii împotriva judecătorului Dorin Popovici, arătau şi acum, după aproape 11 luni de la eveniment, semi-stresate şi semi-speriate. Tinere fiind, cine le garantează securitatea în continuare, până la sfârşitul vieţii?
Aş mai descărca din minte vreo 10 exemple, dar e de prisos. Dacă la nivel superior justiţia boicotează iniţiativele Guvernului şi ale Parlamentului, ce să mai zic de nivelul meu inferior? Bine că mă ogoiesc măcar cu nişte rânduri scrise. Cum procedează astăzi ceilalţi, lipsiţi de orice instrument de autoapărare? Pentru mâine, la orizont, se întrevăd deja zorii altor vremuri, şi mai vesele, în justiţie. Discutaţi prieteneşte - la o cafea, nu în incinta zeiţei Temis - cu miile de studenţi şi absolvenţi ai Facultăţilor de Drept, de la Chişinău şi Bălţi, ispitindu-i cum susţin (şi au susţinut) examenele. Ascultând răspunsurile lor, exclusiv într-o atmosferă relaxantă, te simţi ameţit, ca la masa unui hram fără de sfârşit, cu şansa de a muri în stare de ebrietate.
Până astăzi ex-preşedintele Vladimir Voronin şi iubitul său consilier Mark Tkaciuk n-au prezentat probele împotriva României (ulterior a Serbiei), acuzate de implicare în evenimentele de la 7 aprilie cu intenţia de a da o lovitură de stat. Dacă acestea nu există, mă întreb, de ce lipsesc scuzele de rigoare? Dacă scuzele întârzie, de ce tace procuratura?
N-a fost examinat la nivelul organelor de drept nici filmul cu vădit conţinut procomunist – Atac împotriva Moldovei – cu întreaga echipă de realizatori. Mă miră că şi cineaştii Alianţei n-au găsit timp să realizeze o replică adecvată a filmului. Înseamnă că prostimea va crede şi pe viitor în comentariul tendenţios al lui 7 aprilie, pe placul comuniştilor.
După dramaticul eveniment aprilian, Republica Moldova, fulgerător, s-a făcut cunoscută în toată Uniunea Europeană. Şi-a reamintit de ea şi spaţiul post-sovietic. Datorită cui? Presimt reacţia cititorului - graţie provocatorilor. Nu erau aceştia, masele de protestatari ai opoziţiei manifestau doar în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Puţin probabil să se fi aventurat în asaltarea Palatului de Iarnă moldovenesc. Se limitau la scandări, vociferări, fluierături, cuvântări emotive. Astfel mitingul sfârşea. Reîncepea a doua zi, poate şi a treia... Apoi spiritele se potoleau. Exact ca în Ucraina vecină. Provocatorii – bravo lor de măgari - au indicat calea corectă spre titlul de vedetă în cotidianul politic european. Tineretul moldovean a devenit câştigător într-un extravagant Eurovision. Pentru asta a plătit. Scump. Dar a câştigat mai mult – celebritatea în istoria naţională. Alcătuind scenariul în pripă, provocatorii au eşuat. Intenţia lor era clară, cu anumiţi sorţi de izbândă, dar pentru detalii – nu le-a ajuns timp.
De Iulius Popa
Articol preluat de pe politicom.moldova.org
Victor Catan
Serghei Cociorvă este oficial comisar general al poliţiei capitalei. După ce a asigurat interimatul timp de 3 luni, Cociorvă a fost numit în funcţie prin ordinul ministrului de Interne, Victor Catan, eliberat încă pe 19 februarie 2010, dar care nu a fost făcut public până acum.
În perioadă când în fruntea MAI se află Gheorghe Papuc, Serghei Cociorvă a deţinut mai multe funcţii importante în poliţie, ultimul sau post fiind de şef-adjunct al Departamentului serviciilor operative.
Numele proaspătului comisar general figurează în anchetele privind evenimentele din 7 aprilie. Cociorvă este acuzat de Anatol Mătăsaru că în acea perioadă a "torturat cu mâinile altora”. Noul comisar ar fi şi rudă cu Gheorghe Vicol, presupusă victimă din "dosarul furtului jumărilor", intentat în această vară pe numele lui Anatol Mătăsaru.
Ruslan Saachian-al-3-lea din mijloc
"El este cel care, fără să se prezinte, mă interoga de cu seară până noaptea, în prezenţa şefului poliţiei criminale a Comisariatului General de Poliţie, Ruslan Saachian. Ultimul reacţiona la privirea şefului aplicându-mi lovituri când îi răspundeam nu pe plac. Acest Cociorvă, după primul interogatoriu nocturn din 8 aprilie 2009, mi-a dat timp să mă gândesc în izolatorul CGP la cele propuse: dacă vreau să fiu lăsat în pace, în puşcărie sau în viaţă. Tot el este cel care a venit peste o zi cerându-mi să dau declaraţii false precum că liderii politici din opoziţia de atunci mi-au finanţat protestele cu porcul şi măgarul, iar scenariul îi aparţine jurnalistei Lorena Bogză de la PRO TV”, acuză Mătăsaru.
Numele lui Cociorvă s-a numărat şi printre şefii de direcţii MAI, despre care ministrul Căţân a spus, anterior, că au fost implicaţi în campania electorală din 2009.
"În Zonă Centru, activă reprezentantă Zinaida Greceanii, ex-ministrul Gheorghe Papuc, reprezentanţii MAI: Vladimir Botnari, Sergiu Cociorvă, Ion Berbinschi, Tudor Hâncu şi alţi şefi de direcţii ale MAI”, declară ministrul, într-o conferinţă de presă, în decembrie 2009.
Recent, Catan a declarat pentru StireaZilei.md că toate persoanele promovate în funcţii la MAI sunt "competente şi îşi fac bine meseria”.
Cocociorvă l-a înlocuit pe generalul Vladimir Botnari, care şi-a dat demisia, după ce ministrul de interne l-a criticat pentru faptul că nu a întreprins acţiunile necesare de prevenire a actului terorist din 14 octombrie.
Guvernul Republicii Moldova a intenţionat, în aprilie 2009, să procure, din Israel, maşini blindate performante de control contra manifestanţilor. Aceste echipaje erau dotate cu stingătoare de incendii şi urmau să fie achiziţionate într-un timp foarte scurt, după cum informează Unimedia.md.
Documentul a fost catalogat drept „strict secret” şi nu a putut fi descoperit în perioada care a urmat după incidentele de la Chişinău din perioada 7-9 aprilie 2009. Astfel, cele două blindate urmau să fie achiziţionate din Israel la preţul de 450.000 de euro, după cum anunţă sursa citată.
Read more...Ancheta procurorilor care anchetează evenimentele din zilele de 7 şi 8 aprilie din Republica Moldova, atunci când, în centrul Chişinăului, sute de tineri au fost răniţi şi bătuţi este una aproape incredibilă: „Poliţia a folosit gloanţe de luptă!”.
Procurorul general a Republicii Moldova, Valeriu Zubco, a anunţat,că poliţiştii care au tras în populaţie pe 7 aprilie, cu muniţie de război, au făcut parte, din câte se pare, din brigada cu destinaţie specială „Fulger”. O anchetă pornită în urmă cu trei zile arată faptul că asupra unei familii s-a tras cu gloanţe adevărate! Conform organelor de ordine această faptă este judecată drept caz penal, încadrată la tentativă de asasinat.
Conform Unimenia.md, Valeriu Zubco, a declarat că un poliţist care purta cagulă pe cap a deaschis focul asupra unui automobil în care se aflau doi oameni, soţ şi soţie. Maşina era parcată în faţa sediului Serviciului de Informaţii şi Securitate.
Referitor la acest fapt, Valeriu Zubco a ţinut să precizeze că „tentativa de omor a celor doi a început să fie investigată încă în aprilie, însă a fost emisă o ordonanţă de neîncepere a urmăririi penale. Nu se ştie din ce motive şi de ce”.
Zubco a anunţat că procurorul care a refuzat să pornească urmărirea penală pe acest caz va fi penalizat. Tubul cartuşului urmează să fie trimis la o nouă expertiză. Procurorul general susţine că acesta face dovada faptului că poliţiştii au folosit în aprilie nu doar gloanţe oarbe, ci şi de luptă.
„Efectivul poliţiei de la brigada «Fulger» a utilizat şi gloanţe de luptă pe 7 şi pe 8 aprilie. Aceste circumstanţe noi sunt alte dovezi de a aprecia de pe poziţii noi acţiunile şi inacţiunile din cadrul Ministerului de Interne” a adăugat Zubco.
Procurorul general a completat, pentru Publika TV că deţine noi dovezi, care demonstrează că fosta guvernare a acţionat ilegal şi conştient împotriva cetăţenilor Republicii Moldova. Afirmaţiile sale le contrazic pe cele ale demnitarilor comunişti, care susţin că în aprilie nu s-a folosit forţa, pentru a evita vărsările de sânge.Sute de moldoveni au ieşit în aprilie 2009 din beciurile secţiilor poliţieneşti cu coastele rupte, capul spart, mâinile şi picioarele zdrobite. Unii au murit acolo. Într-o investigaţie realizată de Ziarul de Gardă intitulată "Judecătorul din iad (V): 7 aprilie - fete torturate" câteva femei povestesc ce li s-a întâmplat după gratiile comuniste.
Peste 30.000 de moldoveni au protestat violent în aprilie 2009 faţă de realegerea liderului comunist Vladimir Voronin în fruntea ţării. Poliţia controlată de comunişti a răspuns prin arestări abuzive, fără respectarea drepturilor omului, potrivit anchetelor UE şi ONU.
"Atunci când ne-au reţinut, practic nu am înţeles ce se întâmplă. M-au trântit la pământ, apoi am fost buluciţi într-o maşină poliţienească - mulţi, foarte mulţi, unul peste altul, vreo 20 de persoane probabil. Acolo, la poliţie, m-au dus într-un birou unde erau 3 bărbaţi. Unul era în uniformă şi se făcea că scrie ceva la masă. Ceilalţi doi erau fără uniformă - mi-au zis să mă dezbrac. Am lăsat scurta, dar ei s-au răstit la mine, m-au înjurat şi au zis să dezbrac toate hainele, inclusiv chiloţii. Am spus că nu voi face asta", a povestit Olga.
Pentru că a refuzat să se dezbrace, ea a primit mai mulţi pumni şi după ce le-a spus că nu se va dezbrăca pentru că este în perioada menstruală, în special în faţa unor bărbaţi, "m-au înjurat cu aşa cuvinte pe care nu le-am auzit niciodată în viaţă, ţipând: «La miting ai putut să te duci cu ciclu, dar aici nu poţi să te dezbraci?!»". Olga a fost dusă, tot cu lovituri şi înjurături, într-o celulă fără utilităţi, unde a fost lăsată fără acces la baie, apă şi săpun timp de două zile.
În tot acest răstimp, tatăl Olgăi o căuta. "M-am dus la Comisariatul Central, am cerut să vorbesc cu un şef. M-au data afară ca pe un câine. Erau foarte mulţi părinţi afară, plângeau, strigau. M-am gândit atunci că nu ne dau copiii pentru că i-au bătut", îşi aminteşte bărbatul.
După eliberare, Olga a încercat să îşi caute dreptatea dar medicul legist a zis că semnele de violenţă nu se mai văd.
Marina este o altă tânără care a trecut prin acest calvar: "Nu ştiu cu ce cuvinte să descriu ceea ce mi s-a întâmplat. Când ne-au luat la poliţie, am fost bătută peste faţă, peste picioare. Am ajuns la comisariat cu vânătăi deja. Dar ce cuvinte mi-au fost spuse, ce înjurături. Ce să mai zic de vânătăile mele, dacă vecinului meu i-a fost spart capul în ochii mei?".
Read more...
Procuratura Generală i-a pus miercuri sub învinuire penală pe fostul ministru de Interne, Gheorghe Papuc, şi ex-comisarul general al Chişinăului, Vladimir Botnari, în dosarul evenimentelor din aprilie 2009. Foştii demnitari sunt învinuiţi de procurori de neglijenţă în serviciu soldată cu urmări grave (art.329 alin.(2) lit.b), Cod Penal). Ca măsură preventivă, învinuiţii au interdicţia de a părăsi ţara. Procuratura Generală mai anunţă, într-un comunicat, că în scurt timp cauza penală împotriva celor doi urmează a fi finalizată şi transmisă în judecată.
Gh. Papuc şi V. Botnari au fost citaţi la Procuratură în decembrie 2009 în calitate de martori, iar ulterior, ambii au fost audiaţi în calitate de bănuiţi. Ambii au negat acuzaţiile, afirmând că acţiunile lor din acele zile au fost conforme cu legea. Celelalte persoane publice chemate la Procuratură în acest dosar, inclusiv fostul preşedinte al RM, Vladimir Voronin, au dat depoziţii doar în calitate de martori. La 6-7 aprilie 2009, zeci de mii de oameni au protestat în centrul capitalei, acuzând fraudarea alegerilor de către guvernarea comunistă. Ulterior sute de tineri au fost reţinuţi şi bătuţi de poliţişti în comisariate.
Conform Codului Penal, dacă vor fi găsiţi vinovaţi, Gh. Papuc şi V. Botnari riscă amendă de la 6000 până la 16.000 de lei sau închisoare de la doi la şase ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii pe un termen de până la cinci ani.
Ştire preluată de pe ziarul TIMPUL
Deşi la Procuratura Militară au fost depuse 102 plângeri la adresa poliţiştilor care au terorizat cetăţeni paşnici, după protestele din 7 aprilie, doar în 15 cazuri s-a dispus începerea urmăririi penale. Între timp, 10 poliţişti au fost identificaţi de victimele lor. Aceştia, potrivit procurorilor militari, sunt cercetaţi în calitate de bănuiţi. Totodată, niciunul dintre oamenii legii nu a fost demis sau suspendat din funcţie, pe perioada anchetei.
«Din cele 102 plângeri parvenite la adresa Procuraturii, în 60 de cazuri a fost refuzată începerea urmăririi penale, celelalte plângeri fiind încă în proces de soluţionare», ne-a declarat Eugen Manolache, viceprocuror în cadrul Procuraturii Militare. «Refuzul de a declanşa începerea urmăririi penale se datorează faptului că, în unele cazuri, s-a stabilit că vătămările corporale au fost cauzate în PMAN, în timpul altercaţiilor dintre poliţişti şi manifestanţi, poliţiştii acţionând legal. În alte cazuri, circumstanţele nu au fost demonstrate, existând chiar şi persoane care, deşi susţin că au fost maltratate, actele de examinare medico-legală afirmă altceva. Sau nu are leziuni corporale, sau are doar câteva zgârieturi», ne- a mai explicat Manolache.
O parte dintre dosare se află în gestiunea Procuraturii Militare, celelalte fiind investigate de Procuratura mun. Chişinău. Viceprocurorul ne-a mai informat că, în dosarele pe care le deţine Procuratura Militară, persoanele bănuite, 10 la număr, sunt urmărite în 3 cauze penale. «Într-o cauză penală este bănuit un poliţist, în alta — 3, iar în cazul Mătăsaru — 6. Poliţiştii au fost identificaţi de către petiţionari şi în prezent au loc audieri în calitate de bănuiţi. Pas cu pas, vom merge mai departe. Poliţiştii anchetaţi lucrează în continuare», a mai spus procurorul Eugen Manolache.
Potrivit legislaţiei în vigoare, dacă vor fi găsiţi vinovaţi, poliţiştii riscă până la 10 ani de puşcărie. În unele cazuri, oamenii legii sunt anchetaţi conform art. 309 al Codului de Procedură Penală, care vizează aplicarea torturii. Acest articol presupune aplicarea unor pedepse cu privaţiune de libertate pe un termen de 5-10 ani. În alte cazuri, se incriminează art. 328, «excesul de putere», iar pedeapsa poate varia între 2 şi 6 ani privaţiune de libertate. Manolache a evitat să dea numele poliţiştilor anchetaţi, dar a menţionat că acest lucru va fi posibil la sfârşitul acestei luni.
«Probabil atunci vor fi expediate şi dosarele în instanţele de judecată», a conchis viceprocurorul Procuraturii Militare.
Alexandru Tănase, ministrul desemnat al Justiţiei, a declarat pentru ZdG că poliţiştii anchetaţi ar fi trebuit suspendaţi din funcţie. «Nu ar fi fost în regulă dacă i-ar fi demis, deoarece le-ar fi fost încălcată prezumţia de nevinovăţie. Ei nu au fost însă nici suspendaţi din funcţiile pe care le deţin. Dacă acest lucru s-ar fi întâmpat, ei ar fi spus şi cine le-a dat ordine să acţioneze, să aplice forţa. Se va schimba procurorul general şi ministrul de Interne, după care situaţia va putea fi remediată. Toţi cei vinovaţi vor fi traşi la răspundere. Plângerile în care s-a hotărât refuzul începerii urmăririi penale ar putea fi revizuite», a conchis Alexandru Tănase.
Marţi, 22 septembrie, Anatol Mătăsaru a fost chemat din nou la poliţie pentru a identifica următorul său torţionar în dosarul intentat de Procuratura Militară la cererea sa. Mătăsaru a solicitat identificarea şi pedepsirea angajaţilor forţelor de ordine care au aplicat forţa sau şi-au permis abuzuri asupra psihicului său.
Ion Bazatin, procuror militar responsabil de anchetarea acestui caz, a dispus întrevederea lui Mătăsaru cu un grup de persoane din rândul cărora acesta urma să identifice încă un poliţist, al 6-lea la număr, dintre cei care l-au abuzat fizic şi psihic după ce a fost arestat în urma evenimentelor din 6-7 aprilie.
«L-am recunoscut fără dificultate. Este angajat în Poliţia Judiciară a Comisariatului General de Poliţie Chişinău. În ziua de 10 aprilie, am fost ridicat la el în birou. În prezenţa mea acesta a format numărul de telefon mobil al unei autorităţi din lumea criminală, alias Vano, deţinut în Penitenciarul nr. 13, pe care l-a «rugat» să vorbească cu mine şi să mă convingă să «colaborez» cu poliţiştii, că aşa ar fi mai bine», ne-a spus Mătăsaru, precizând că a ascultat la telefon mesajul lui Vano.
Victor Panţâru, avocatul lui Anatol Mătăsaru, vede şi el o problemă în faptul că poliţiştii anchetaţi încă lucrează. «Atâta timp cât nu există o decizie care să probeze vinovăţia celor doi, este mai degrabă o problemă de imagine cu care se confruntă Ministerul de Interne (MAI) şi Comisariatul General de Poliţie (CGP). Ar fi bine dacă cele două instituţii ar porni o anchetă internă pentru a depista vinovaţii, însă cred că lucrurile se vor remedia odată cu numirea unui nou ministru.
Solicitată de ZdG, Ala Meleca, şefa serviciului de presă al MAI, a declarat că nu este de competenţa sa comentarea activităţii procuraturii şi că doar procurorii care se ocupă de aceste cazuri ne pot spune de ce poliţiştii anchetaţi nu au fost nici măcar suspendaţi din funcţii.
Victor MOŞNEAGRead more...
Ştire preluată de pe Ziarul de Gardă
Poliţistul Vitalie Burlacu, care a fost surprins că dă cu piciorul într-un protestatar, și identificat de Jurnal de Chişinău, care a atenționat Procuratura Generală, mai figurează şi în alt dosar.
Potrivit Jurnal de Chişinău, polițistul Vitalie Burlacu, angajat civil al Ministerului de Interne, în timpul protestelor din aprilie l-a agresat pe operatorul Oleg Brega, i-a sustras acestuia două camere, una dintre care este proprietatea Jurnal TV şi alta - proprietatea lui Oleg Brega.
Procurorul Vladimir Severin, care se ocupă de acest dosar, a confirmat că Vitalie Burlacu a fost citat în calitate de bănuit, dar în ultimile două luni nu a răspuns citaţiei.
Pe de altă parte, Oleg Brega susţine că există bănueli că Burlacu ar fi plecat din ţară.
Potrivit procurorilor, dacă Burlacu nu se va prezinta la procuratură, acesta va fi dat în căutare.
Detalii despre acest caz, citiţi în numărul de vineri al ziarului Jurnalul de Chişinău.
Acum trei săptămâni, Jurnal de Chișinău a publicat mai multe poze cu persoane suspecte, surprinse la 7 aprilie în preajma Parlamentului şi Preşedinţiei, rugând Procuratura Generală, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Afacerilor Interne şi toate persoanele care ştiu ceva despre indivizii din poze să ajute la identificarea acestora. Graţie ajutorului câtorva persoane şi al MAI, Vitalie Burlacu a fost identificat.
Stire preluata de pe www.jurnal.md
© Blogger template The Beach by Ourblogtemplates.com 2009
Back to TOP
